Bullying la Questfield International College, un caz care nu a fost închis

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullying-ului reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Protecția integrității emoționale și psihice a elevilor impune existența unor mecanisme clare de prevenție, intervenție și monitorizare, menite să asigure un climat sigur și suportiv. Cazul investigat în cadrul acestui articol evidențiază importanța reacției instituționale documentate și a responsabilității administrative în gestionarea unor situații semnalate ca fiind de hărțuire sistematică.

Bullying la Questfield International College, un caz care nu a fost închis

Investigația realizată pe baza documentelor, corespondenței scrise și relatărilor transmise redacției relevă existența unui caz de bullying repetat, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Familia elevului vizat a sesizat în mod oficial și repetat acest fenomen, evidențiind lipsa unor măsuri instituționale documentate și eficiente, precum și manifestări de stigmatizare medicală utilizate cu caracter umilitor. În același timp, s-au semnalat presiuni implicite sau explicite de retragere a copilului din școală, precum și deficiențe în protejarea confidențialității informațiilor sensibile.

Bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform materialelor puse la dispoziție, comportamentele agresive la adresa elevului s-au manifestat zilnic, sub forma unor jigniri, umiliri publice și excludere socială, inclusiv în prezența cadrului didactic titular. Familia a comunicat în mod oficial, prin emailuri cronologice și detaliate, situația conducerii instituției și fondatoarei, solicitând intervenții clare și măsuri scrise. Cu toate acestea, nu există dovezi documentate privind adoptarea unor proceduri interne, sancțiuni sau planuri de consiliere psihopedagogică. Intervențiile instituției au rămas predominant informale, bazate pe discuții verbale fără procese-verbale sau decizii scrise, ceea ce a generat o diluare a responsabilității și o lipsă de trasabilitate.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de umilire

Documentele și mărturiile analizate indică utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant în cadrul colectivului de elevi. Aceasta nu a fost folosită într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare, în prezența altor copii. Specialiști consultați de redacție confirmă că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, astfel de comportamente constituie o formă severă de bullying, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale. Instituția nu a prezentat documente care să ateste măsuri ferme sau sancțiuni pentru stoparea acestei practici, ceea ce ridică întrebări privind toleranța față de această formă de abuz.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizarea fenomenului

În cazul semnalat, cadrele didactice au fost martore directe ale incidentelor, însă intervențiile lor nu au generat efecte stabile și vizibile. Lipsa unor decizii asumate, rapoarte interne sau planuri de intervenție formalizate a creat un climat în care bullying-ul a fost perceput drept o problemă minoră sau o dinamică normală de grup. Familia a transmis că sesizările au fost deseori minimalizate, iar responsabilitatea transferată către copil și familie. Această abordare, susținută de lipsa documentației scrise, poate contribui la perpetuarea fenomenului și la deteriorarea mediului educațional.

Declarația fondatoarei Fabiola Hosu și mesajul transmis familie

Un moment definitoriu în gestionarea cazului a fost un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în care i s-ar fi spus familiei: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările și documentele puse la dispoziția redacției, nu a fost însoțită de soluții concrete sau angajamente scrise, ci a fost interpretată ca o presiune indirectă la retragerea copilului din instituție. Școala nu a oferit un punct de vedere scris asupra acestui episod până la momentul publicării. Din perspectivă editorială, această poziționare reflectă o posibilă discrepanță între discursul public al instituției și modul real de gestionare a situației.

Confidențialitatea și implicațiile expunerii copilului

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității privind situația sensibilă a copilului. Cu toate acestea, nu există documente care să confirme asumarea unor măsuri de protecție a datelor. Mai mult, conform unor relatări, informațiile despre demersurile administrative ar fi fost aduse la cunoștința colectivului școlar, inclusiv prin interpelări directe ale copilului, generând presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui forme de presiune instituțională și pot afecta negativ echilibrul emoțional al elevului.

Impactul emoțional și confirmarea prin raport psihologic

Un raport psihologic detaliat, de peste zece pagini, realizat de un specialist de renume, confirmă efectele emoționale grave cauzate de expunerea prelungită la bullying în cadrul școlii. Documentul atestă suferințe precum anxietate severă, retragere socială și pierderea sentimentului de siguranță, toate compatibile cu un abuz emoțional repetat. Aceste constatări subliniază necesitatea unor intervenții riguroase și responsabile din partea instituției educaționale.

Răspunsul oficial al conducerii și comunicarea publică

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a emis un email adresat părinților elevilor, în care situațiile semnalate au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și de a gestiona bullying-ul în mod adecvat. Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații privind posibile contacte telefonice informale către alte școli, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, aspecte care necesită clarificări suplimentare.

• Sesizări oficiale repetate și documentate de familie;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și a măsurilor concrete documentate;
• Utilizarea stigmatizării medicale cu caracter umilitor;
• Presiuni indirecte de retragere a copilului din școală;
• Deficiențe în protejarea confidențialității;
• Impact psihologic confirmat prin raport specializat;
• Răspuns administrativ minimal și comunicare publică contradictorie.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul investigat în cadrul Questfield Pipera relevă o serie de deficiențe semnificative în gestionarea unui fenomen de bullying sistematic, în special prin absența unor proceduri clare, intervenții documentate și măsuri asumate. Lipsa trasabilității administrative și răspunsurile preponderent informale au contribuit la perpetuarea situației și la deteriorarea stării emoționale a elevului. Declarația atribuită fondatoarei și percepția familiei privind presiunile la retragere indică dificultăți în echilibrarea interesului educațional cu cele economice sau instituționale. În lipsa unor clarificări oficiale și documentate, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind capacitatea și voința instituției de a proteja efectiv elevii și de a gestiona responsabil situațiile de hărțuire școlară.

Invităm părinții și cadrele didactice care se confruntă cu situații similare să transmită relatările lor redacției la adresa [email protected], în vederea susținerii unui demers jurnalistic riguros și responsabil.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro