Casa Gheorghe Tătărescu: spațiul memoriei politice și aristocrației interbelice din București

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă discretă de pe Strada Polonă păstrează în zidurile și detaliile sale ecoul unui secol zbuciumat. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar un simplu adăpost, ci o mărturie a unei epoci în care arta arhitecturii se împletea cu nuanțele puterii politice, iar cultura elitei se reflecta în fiecare proporție atent calculată. De la destinul conturat al unuia dintre prim-miniștrii României, la transformarea recentă care îi conferă o nouă viață sub numele de EkoGroup Vila, acest spațiu solicită o privire așezată, menită să recupereze memoria cu toată complexitatea ei.

Casa Gheorghe Tătărescu: între ambiguitățile istoriei și răbdarea timpului

Figura lui Gheorghe Tătărescu, politician român și prim-ministru în două epoci critice (1934–1937 și 1939–1940), își găsește reflectarea într-o vilă ce ilustrează ethosul elitei interbelice: o reședință de scară modestă, dar cu proporții impecabile, în care funcția publică se subordonează unei relații discrete cu spațiul privat. Casa sa bucureșteană, astăzi cunoscută sub denumirea de EkoGroup Vila, poartă în sine istorii de putere și rezistență, rupturi și reconstrucții, constituind un veritabil nod de legături culturale și politice. Transformarea sa de la reședință privată a unui lider politic la un spațiu cultural accesibil cu discernământ reînnoiește dialogul despre memoria interbelică și destinul patrimoniului în România contemporană.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și turbulențele unei epoci

Gheorghe Tătărescu se impune ca o prezență fundamentală în tumultul României interbelice. Drept jurist cu doctorat la Paris pregătit temeinic în moduri republicane și democratice, el și-a început parcursul politic încă din 1912, iar în anii ’30 a conectat viețile private și politice ale elitei printr-o cultură a datoriei și a pragmatismului. Guvernările sale au fost marca epocii: între eficiență administrativă și întărirea execuției prin coduri de asediu și cenzură, perioada sa coexistă în ambiguitate, reflectând presiunile momentului asupra democratiei fragile. În paralel, el însuși rezistă moral, refuzând să se identifice cu eroul, proclamând că și-a făcut doar datoria.

Casa ca extensie a puterii temperate și a vieții private

Vila de pe Strada Polonă nr. 19 nu este o demonstrație ostentativă, așa cum ar fi putut să fie reședințele altor demnitari ai vremii. Dimensiunile sale moderate indică o alegere conștientă: puterea se exprimă în control, în proporție și în luminozitate, nu în suprafață vastă sau fast. Biroul premierului, coborât la nivelul entre-sol și accesibil printr-un portal lateral ce evocă bisericile moldovenești, simbolizează această etică a discreției. Spațiul de lucru modest reflectă o filosofie a funcției publice – puterea nu stingherește, ci se organizează conform canonului familiei și al cadrului intim.

O arhitectură între Mediterana și tradiția neoromânească: Zaharia, Giurgea și creația Miliței Pătrașcu

În cazul acestei vile, arhitectura devine un limbaj al restricției și al echilibrului. Proiectul inițial aparține lui Alexandru Zaharia și este rafinat de Ioan Giurgea, consolidând o fuziune rară pentru Bucureștiul interbelic între elemente mediteraneene și accente neoromânești. Fațadele evită simetria rigidă printr-un ansamblu în care portalurile moldovenești și coloanele filiforme coexistă în armonie. Interiorul dezvăluie o grijă excepțională pentru proporții și materialitate: parchetul din stejar masiv cu esențe și nuanțe variate, feroneria de alamă patinată cu motive ce rezonează cu orfevrăria medievală transilvăneană, acestea toate construiesc o atmosferă concentrată pe calitate, nu pe fast.

Un punct focal îl reprezintă șemineul conceput de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu. Încadrat într-o absidă cu rezonanțe neoromânești, argintăriile șemineului sunt o reflectare discretă a modernismului facilitat de tradiție. Aceste detalii artistice au inspirat ulterior și alte intervenții arhitecturale emblematice în București, confirmând valoarea inovativă a ansamblului.

Arethia Tătărescu: filigranul cultural al casei

Dincolo de arhitectură și de politica dură, Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului și figură influentă în cultura interbelică, este motorul subtil al întregului proiect. Supranumită „Doamna Gorjului”, ea a vegheat asupra fiecărui detaliu, asigurând un echilibru între sobrietate și frumusețe, între tradiție și modernitate. Implicată în binefacere și în renașterea meșteșugurilor românești, Arethia a fost și sprijin real în reconectarea cu Brâncuși, concretizată în ansamblul de la Târgu Jiu. Beneficiară oficială a proiectului, ea a contribuit decisiv la conservarea liniilor arhitecturale ce exprimă o aristocrație a valorilor, nu a fastului.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică și pierderea sensului

După înăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu în anii imediat postbelici, casa reflectă drama epocii: confiscarea proprietăților elitei, degradarea spațiilor și invalidarea simbolurilor inițiale. Într-un regim în care trecutul era rescris prin învinovățirea celor care au ocupat poziții de putere, vila trece prin transformări care îi răpesc identitatea. Transformată în spații administrative improprii sau locuințe colective, relația dintre arhitectură, interior și grădină se destramă sub presiunea intervențiilor neglijente și a uitării.

Lipsa unei politici coerente de conservare atrage degradarea materială a finisajelor fine și a elementelor artistice, iar însăși memoria lui Gheorghe Tătărescu este marginalizată, când el însuși este internat la Sighet și ținut în tăcere, în timp ce casa devine o relicvă fără narator.

Post-1989: tulburări, erori și tentative de corectare

Perioada post-decembristă aduce o fațetă complicată a destinului Casei Tătărescu. Spre deosebire de așteptarea unei reabilitări rapide, casa este supusă unor intervenții arbitrare, uneori grotesc de incompatibile cu spiritul inițial. Deținerea ei de către Dinu Patriciu, arhitect și figură publică importantă, catalizează controverse prin modificări radicale, inclusiv deschiderea unui restaurant de lux, care interferează în mod flagrant cu codurile de sobrietate și respect pentru patrimoniu. Reacțiile harshe din partea instituțiilor de specialitate și a mediului cultural reflectă neînțelegerea momentului asupra modului de integrare a patrimoniului interbelic.

Ulterior, o firmă străină preia proprietatea și începe un proces minutios de restaurare, readucând la viață proiectul Zaharia-Giurgea. Această etapă dă naștere unei reflecții mai mature privind conservarea și utilizarea patrimoniului, marcând o pauză prudentială după excesul anterior.

EkoGroup Vila: o identitate contemporană a memoriei

În prezent, Casa Gheorghe Tătărescu renaște sub titulatura de EkoGroup Vila, un spațiu cultural care onorează trecutul fără să-l dilueze sau să-l trivializeze. Fără a transforma clădirea în muzeu de ritual, acest proiect favorizează accesul controlat și contextualizat, deschizând dialogul cu memoria și istoria politică într-un cadru arhitectural autentic. La baza acestei continuități se află respectul pentru detaliile originale – șemineul Miliței Pătrașcu, feroneria de alamă patinată, parchetul de stejar și liniștea grădinii –, toate atent păstrate, iar noul program cultural este proiectat să valorifice aceste resurse fără a le risipi.

EkoGroup Vila confirmă astfel că nu toate spațiile istorice trebuie să fie mască de muzeu sau fadă victimă a extinderii comerciale; unele pot fi martorii vii ai istoriei, trimițând vizitatorul spre reflecții profunde despre cine a fost Gheorghe Tătărescu și ce înseamnă astăzi conservarea politică și culturală a memoriei unei lumi dispărute.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o figură politică marcantă a României interbelice, prim-ministru în două mandate, membru al Partidului Național Liberal, având o influență majoră în politica internă și externă a țării. A traversat perioade de tranziție, compromisuri politice și a reprezentat o voce pragmatică în vremuri tulburi.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o personalitate politică distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului al XIX-lea. Confuzia este frecventă, însă cele două persoane au domenii și epoci diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este un ansamblu reprezentativ al arhitecturii interbelice bucureștene, cu un amestec rar între influențele mediteraneene și elementele neoromânești, conceptualizat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, completat de operele artistice ale Miliței Pătrașcu.
• Care a fost rolul Arethiei Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială a proiectului și a vegheat atent asupra coerenței estetice și culturale a casei, manifestând o implicare culturală profundă care a legat arhitectura de valorile aristocratice și artistice ale epocii.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa servește astăzi drept spațiu cultural sub denumirea de EkoGroup Vila, accesul publicului fiind controlat și organizat pe baza unor evenimente culturale, păstrându-și identitatea între arhitectură, politică și memorie.

Vizitarea EkoGroup Vila oferă ocazia de a pătrunde într-un spațiu încărcat de valori, în care arhitectura și istoria se împletesc într-un comentariu profund asupra funcției și limitelor puterii. Invităm astfel cititorii să se apropie cu respect și curiozitate de această vilă, să exploreze memoriile ei nu ca niște relicve imposibile, ci ca pe un dialog viu cu trecutul României și cu responsabilitățile prezentului.

Accesul se realizează controat, pentru detalii privind programare și vizite private, vă invităm să solicitați informații direct către echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.