Pensiile private au urcat la 190,9 miliarde lei: un „colos” financiar care crește, dar nu îi ridică pe toți la fel

România a ajuns să economisească pentru pensie într-o formă care, până nu demult, părea greu de imaginat: nu printr-un gest voluntar făcut de milioane de oameni, ci printr-un mecanism care strânge bani constant și îi pune la lucru pe piețe. La finalul lunii septembrie 2025, pensiile private au adunat 190,9 miliarde lei, adică 10,3% din PIB. Cifra este impresionantă și spune, fără echivoc, că sistemul a devenit o piesă grea a economiei.

Dar raportul care fotografiază această creștere spune și ceva ce nu se vede în headline-uri: acumularea este profund inegală. În timp ce sistemul, ca întreg, se extinde rapid, în interiorul lui apar diferențe uriașe între participanți. Cu alte cuvinte, „viitorul” se strânge, dar nu se strânge la fel pentru toată lumea.

Sistemul a atins 10,3% din PIB: momentul în care pensiile private depășesc zona „financiară” și intră în zona publică

Activele totale ale pensiilor private (Pilon II + Pilon III) au ajuns la 190,9 miliarde lei la 30 septembrie 2025. Creșterea este de 23% față de septembrie 2024 și de 22% față de finalul lui 2024. Ponderea de 10,3% din PIB are o semnificație clară: fondurile de pensii nu mai sunt un mecanism secundar, ci un volum de capital suficient de mare încât să influențeze finanțarea statului și dinamica pieței de capital. Datele sunt prezentate conform ASF.

Dominanța Pilonului II este aproape totală: aproximativ 184,15 miliarde lei. Pilonul III, economisirea facultativă, urcă la 6,75 miliarde lei. În practică, asta înseamnă că România economisește pentru pensie în primul rând pentru că este obligată să o facă, iar nu pentru că economisirea voluntară a devenit un reflex general.

Portofoliul rămâne prudent: aproximativ 70% din active sunt plasate în instrumente cu venit fix, iar aproximativ 25% în acțiuni. Este o structură gândită să amortizeze șocurile și să producă randament pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt apar fluctuații.

9,36 milioane de participanți și contribuții în creștere: anul în care fluxurile au împins piața înainte

La final de septembrie 2025, sistemul avea 9,36 milioane de participanți, față de 9,12 milioane la finalul lui 2024. Pilonul II numără 8,41 milioane, iar Pilonul III aproape 954.000.

Dinamica principală vine din contribuții. În Pilonul II, contribuțiile brute virate în ianuarie–septembrie 2025 au totalizat 16,71 miliarde lei, cu 27% peste aceeași perioadă din 2024. În septembrie au intrat aproximativ 1,89 miliarde lei, iar contribuția medie pe participant a fost în jur de 411 lei.

În Pilonul III, contribuțiile brute au însumat 690 milioane lei în primele nouă luni (+28%), iar septembrie a adus aproximativ 80 milioane lei (+26%). Contribuția medie de circa 168 lei arată însă cât de fragilă este economisirea voluntară: crește, dar rămâne modestă pentru majoritatea participanților.

În termeni sociali, sistemul confirmă un lucru: pensiile private din România cresc cel mai sănătos atunci când cresc și veniturile, iar oamenii pot susține o contribuție lunară mai consistentă.

Ce se vede imediat la participant: conturi în creștere și plăți tot mai mari către beneficiari

Pentru participant, indicatorul relevant este valoarea contului. În Pilonul II, activul mediu pe participant a ajuns la 22.103 lei la final de septembrie 2025, cu aproximativ 20% peste septembrie 2024. În Pilonul III, valoarea medie a contului este de 7.061 lei.

În același timp, sistemul a intrat într-o etapă în care plățile devin tot mai vizibile. În primele nouă luni din 2025, Pilonul II a efectuat plăți de aproximativ 1,78 miliarde lei către 52.513 participanți și beneficiari. Pilonul III a plătit aproximativ 180 milioane lei către 11.906 persoane.

Raportul amintește și un aspect esențial pentru încrederea publică: evaluarea activelor se face la prețuri de piață, ceea ce înseamnă că unitățile de fond pot fluctua pe termen scurt. Fondul mesajului este că produsul este unul de lungă durată, iar volatilitatea nu ar trebui confundată cu un eșec structural.

Unde se duc banii: titluri de stat în proporții mari și o legătură tot mai strânsă cu stabilitatea macroeconomică

În Pilonul II, titlurile de stat reprezintă 65,5% din portofoliu (în scădere față de 67,1% la final de 2024), iar acțiunile au o pondere de 25%. Restul portofoliului este completat de obligațiuni corporative, fonduri de investiții și depozite.

În Pilonul III, structura este apropiată: 63,4% titluri de stat și 27,2% acțiuni, plus ponderi mai mici în alte instrumente.

Efectul asupra economiei este direct: fondurile de pensii finanțează statul în mod consistent și sunt investitori importanți pe piața de capital. În același timp, expunerea mare pe titluri de stat înseamnă o dependență de evoluțiile interne: dobânzi, inflație, încrederea investitorilor și disciplina fiscală.

De aceea, activele Pilonului II sunt tot mai legate de contextul macro: ele cresc nu doar prin contribuții, ci și prin stabilitatea economică care permite finanțare în condiții bune.

Polarizarea care nu mai poate fi ascunsă: 70% din active la 25% dintre participanți

Cea mai puternică concluzie din raport este despre distribuție. În Pilonul II, 70% din active sunt deținute de 25% dintre participanți. Extremele sunt greu de ignorat: cel mai mare cont ajunge la 3,25 milioane lei, cel mai mic este de 1 leu, iar 20% dintre participanți au sub 1.681 lei.

Aceste diferențe nu sunt produsul unui accident administrativ, ci rezultatul mecanismului: contribuțiile sunt proporționale cu venitul și cu durata de contribuție. Cine a avut salarii mari și stabilitate acumulează mult. Cine a avut salarii mici sau întreruperi acumulează puțin.

Problema se mută, astfel, din zona financiară în zona socială: dacă veniturile rămân polarizate, polarizarea va apărea și la pensionare. Iar pe fond de tensiuni demografice și presiune pe sistemul public, această diferență va deveni tot mai relevantă în dezbaterea publică.

Ce urmează: 2026 va testa încrederea și șansa Pilonului III de a deveni economisire de masă

În 2026, direcția depinde de trei variabile: contribuții, piețe și economisire voluntară. Dacă ritmul contribuțiilor se menține, sistemul va continua să crească și să fie un finanțator important al economiei. Dacă volatilitatea persistă, vor exista oscilații de evaluare care pot pune presiune pe încredere și pe comunicare.

Miza cea mai mare rămâne Pilonul III. Creșterea există, dar baza este încă îngustă, iar contribuțiile medii rămân reduse. În acest context, contribuțiile la Pilonul III sunt un indicator care arată cât de mult își permite România să transforme economisirea într-un obicei, nu într-o excepție.

După pragul de 190,9 miliarde lei, întrebarea nu mai este dacă pensiile private cresc. Întrebarea este dacă această creștere poate produce, în timp, siguranță pentru o majoritate, nu doar acumulare pentru o minoritate.